E cald? E caniculă! Și parcă nimic nu pare mai firesc decât să tragem pe noi o pereche de pantaloni scurți sau de colanți, un tricou, niște papuci și să ne prezentăm la biserică.
Să fim îmbrăcați lejer, dacă tot avem de „răbdat” câteva zeci de minute la Sfânta Liturghie.
Iar dacă se întâmplă să dăm peste vreun preot mai „habotnic”, îmbrăcat în cele patru straturi de veșminte liturgice la 40 de grade, care îndrăznește să ne atragă atenția că nu se cade să intrăm astfel în biserică, ne supărăm.
Și poate nici nu mai trecem pragul bisericii până la primul necaz sau până la vreo nuntă, că de înmormântări ne-am lipsi bucuroși, dacă s-ar putea.
Cândva, însă, oamenii veneau altfel la biserică…
Bărbații își puneau costumul, femeile își îmbrăcau rochiile cele bune, iar în multe sate oamenii veneau în straie populare, păstrate cu grijă tocmai pentru Duminici și sărbători.
Și știți de ce?
Aveau și ei haine lejere. Hainele de zi cu zi și cele purtate la câmp erau comode, lăsau libertate de mișcare, erau potrivite pentru căldură și pentru trudă. Ar fi putut foarte bine să vină cu ele și la biserică.
Dar înaintașii noștri știau că la Sfânta Liturghie merg la întâlnirea cu Hristos Cel Viu. De aceea scoteau din ladă hainele cele bune. Se spălau, se primeneau și se îmbrăcau cuviincios. Felul în care se prezentau înaintea lui Dumnezeu reflecta importanța pe care o avea pentru ei această întâlnire.
Așadar, data viitoare când canicula ne îndeamnă să alegem pentru biserică papucii și hainele sumare, poate ar fi bine să ne amintim înaintea Cui mergem!
Și avem în Sfânta Scriptură un gest extraordinar…
După Înviere, când Hristos Se arată ucenicilor la Marea Tiberiadei și are loc pescuirea minunată, Petru Îl recunoaște pe Domnul. Era dezbrăcat ca pentru pescuit. Și ce face?
Își ia haina pe el și se aruncă în mare.
Omenește, gestul pare exact pe dos. Dacă urmează să te arunci în apă, îți dai haina jos. Petru face invers… se îmbracă și apoi se aruncă în mare.
De ce? Pentru că dincolo de graba lui de a ajunge la țărm, era conștiința înaintea Cui urma să se înfățișeze. Era Domnul!
Poate că acest gest al lui Petru spune mai mult decât multe reguli despre cum „trebuie” să venim la biserică.
Așadar, când vii la Sfânta Liturghie, hainele tale nu sunt pentru modă, pentru privirile oamenilor sau pentru mulțumirea preotului. Sunt o formă prin care arați respect față de tine, față de Casa Domnului și, mai presus de toate, față de Hristos, la întâlnirea Căruia ai venit.
